A fost o dată, o familie care trăia fericită.
Egyszer volt, hol nem volt, élt egyszer egy boldog család.
Nu s-au certat niciodată între ei. I-au ajutat pe părinți atât acasă cât și la câmp.
A gyerekek sohasem veszekedtek. Otthon és a földeken is segítettek szüleiknek.
Dar nu aveau voie să se apropie de foc.
Azonban nem mehettek a tűz közelébe.
Trebuiau sa-și facă toată treaba în timpul nopții. Pentru că erau făcuți din ceară.
Minden munkájukat éjszaka kellett végezniük, mert a gyerekek viaszból voltak.
Dar unul dintre băieți a dorit nespus de mult să iasă la soare.
A legkisebb fiú nagyon vágyott rá, hogy egyszer lássa a napot.
Într-o zi dorința lui a fost mult prea puternică. Frații lui l-au avertizat…
Egy nap ez a vágy eluralkodott rajta. Hiába figyelmeztették testvérei…
Dar a fost prea târziu! S-a topit sub soarele fierbinte.
Már túl késő volt! Elolvadt a forró napon.
Copii din ceară erau atât de triști să-și vadă fratele topindu-se.
A viaszgyermekek nagyon szomorúak voltak, mert látták, hogy testvérük elolvadt.
Dar au făcut un plan. Au modelat boțul de ceară topită într-o pasăre.
Hirtelen jó ötletük támadt. Az olvadt viaszból madarat formáltak.
L-au luat pe fratele-pasăre sus, pe un munte înalt.
Majd elvitték a madárrá formált bátyjukat egy magas hegyre.
Și cum soarele a răsărit, el a zburat cântând în lumina dimineții.
Ahogy a nap felkelt, a madár énekelve repült tova a reggeli napfénybe.
