A fost o dată, o familie care trăia fericită.
Жила-була щаслива родина.
Nu s-au certat niciodată între ei. I-au ajutat pe părinți atât acasă cât și la câmp.
Сини ніколи не сварилися між собою. Вони допомагали своїм батькам по господарству і на полі.
Dar nu aveau voie să se apropie de foc.
Але дітям не можна було підходити близько до вогню.
Trebuiau sa-și facă toată treaba în timpul nopții. Pentru că erau făcuți din ceară.
Вони могли працювати тільки вночі, тому що були з воску!
Dar unul dintre băieți a dorit nespus de mult să iasă la soare.
Проте один із синів дуже хотів побачити сонце.
Într-o zi dorința lui a fost mult prea puternică. Frații lui l-au avertizat…
Брати попереджали його про небезпеку, але хлопчик не стримався.
Dar a fost prea târziu! S-a topit sub soarele fierbinte.
Він вийшов на вулицю і розтанув під пекучим сонцем.
Copii din ceară erau atât de triști să-și vadă fratele topindu-se.
Його брати дуже засмутилися через те, що сталося.
Dar au făcut un plan. Au modelat boțul de ceară topită într-o pasăre.
Вони вирішили зліпити птаха з воску розтопленого брата.
L-au luat pe fratele-pasăre sus, pe un munte înalt.
Хлопчики винесли того птаха на високу гору.
Și cum soarele a răsărit, el a zburat cântând în lumina dimineții.
На світанку птах злетів у небо і зник у променях вранішнього сонця.
