Aceasta este Khalai. Are șapte ani. Numele ei înseamnă “cea bună” in limba ei, Lubukusu.
This is Khalai. She is seven years old. Her name means ‘the good one’ in her language, Lubukusu.
Khalai se scoală și vorbește portocalului. ” Te rog portocalule, să crești mare și să ne dai multe portocale coapte.”
Khalai wakes up and talks to the orange tree. “Please orange tree, grow big and give us lots of ripe oranges.”
Khalai merge pe jos la școală. Pe drum vorbește ierbei. “Te rog iarbă, să înverzești și mai mult și să nu te usuci.”
Khalai walks to school. On the way she talks to the grass. “Please grass, grow greener and don’t dry up.”
Khalai trece pe lângă florile de câmp. “Florilor, vă rog să înfloriți mereu ca să vă pot pune în părul meu.”
Khalai passes wild flowers. “Please flowers, keep blooming so I can put you in my hair.”
La școală, Khalai vorbește copacului din mijlocul curții. ” Te rog copacule, să crești cu ramuri mari așa încât să putem citi la umbra ta.”
At school, Khalai talks to the tree in the middle of the compound. “Please tree, put out big branches so we can read under your shade.”
Khalai vorbește gardului viu din jurul școlii ei. “Te rog sā crești des și să oprești oamenii răi să vină înăuntru.”
Khalai talks to the hedge around her school. “Please grow strong and stop bad people from coming in.”
Când Khalai se întoarce acasă de la școală, se duce în vizită la portocal. “Sunt portocalele tale coapte deja? întreabă Khalai.
When Khalai returns home from school, she visits the orange tree. “Are your oranges ripe yet?” asks Khalai.
“Portocalele sunt inca verzi” suspină Khalai. ” Pe mâine, portocalule,” spune Khalai. “Poate atunci vei avea o portocalā coaptă pentru mine!”
“The oranges are still green,” sighs Khalai. “I will see you tomorrow orange tree,” says Khalai. “Perhaps then you will have a ripe orange for me!”
