Nedlagre PDF
Tilbage til fortællingerne

Ziua în care am plecat de acasă la oraș Den dag jeg tog hjemmefra for at tage til byen

Skrevet af Lesley Koyi, Ursula Nafula

Illustreret af Brian Wambi

Oversat af Carmen Onuorah

Sprog rumænsk

Niveau Niveau 3

Narrate full story The audio for this story is currently not available.


Mica stație de autobuz din satul meu era aglomerată cu oameni și autobuze supraîncărcate. Pe jos erau încă și mai multe lucruri de încărcat. Vânzătorii de bilete strigau numele locului unde mergeau autobuzele lor.

Det lille busstoppested i min landsby var fyldt med mennesker og overfyldte busser. På jorden var der endnu flere ting, der skulle lastes. Billetsælgere råbte navnene på de steder, deres busser skulle til.


“Oraș! Oraș! Mergem spre vest!” am auzit un vânzator de bilete strigând. Acela era autobuzul pe care aveam nevoie sa-l prind.

“Byen! Byen! Mod vest!” hørte jeg en billetsælger råbe. Det var den bus, jeg skulle med.


Autobuzul pentru oraș era aproape plin, dar mai mulți oameni încă se împingeau să se suie. Unii și-au pus bagajul la subsolul autobuzului. Altii și l-au pus în portbagaj înăuntru.

Bussen var næsten fuld, men flere mennesker skubbede stadig på for at komme med. Nogle lagde deres bagage under bussen. Andre lagde deres på hylderne indenfor.


Călătorii noi țineau biletul strâns în mâna in timp ce căutau să se așeze undeva în autobuzul aglomerat. Femei cu copii mici îi așezau confortabil pentru lunga călătorie.

Nye passagerer holdt godt fast i deres billetter, mens de ledte efter et sted at sidde i den fyldte bus. Kvinder med små børn lagde dem til rette for den lange rejse.


M-am îngrămădit înăuntru lângă o fereastră. Persoana de lângă mine ținea strâns în mână o geantă verde din plastic. Purta sandale vechi, o jacheta uzată și arăta nervos.

Jeg klemte mig ind ved siden af et vindue. Personen, der sad ved siden af mig, holdt godt fast i en grøn plastikpose. Han havde gamle sandaler og en slidt frakke på, og han så nervøs ud.


M-am uitat pe geam și mi-am dat seama că plecam din satul meu, locul unde am crescut. Plecam la marele oraș.

Jeg så ud af bussen og indså, at jeg skulle forlade min landsby, hvor jeg var vokset op. Jeg skulle til den store by.


S-a terminat încărcatul și toți pasagerii erau așezați. Vânzătorii ambulanți încă se mai împingeau în autobuz să-și vândă marfa pasagerilor. Fiecare striga numele a ce aveau de vânzare. Cuvintele imi sunau amuzante.

Lastningen var overstået, og alle passagererne havde fundet et sted at sidde. Gadesælgere masede sig stadig ind i bussen for at sælge deres varer til passagererne. Alle råbte navnene på det, de ville sælge. Jeg syntes, ordene lød mærkelige.


Câtiva pasageri au cumpărat băuturi, alții au cumpărat gustări și au început să molfăie. Cei care nu aveau nici un ban, ca mine, priveau numai.

Nogle passagerer havde taget drikkevarer med, andre havde taget små snacks med og begyndte at tygge. Dem, der ikke havde nogen penge, som mig, kiggede bare på.


Aceste activități au fost întrerupte de șuierul autobuzului, semn că eram gata de plecare. Vânzătorul de bilete a strigat la vânzatorii ambulanți să se dea jos.

Disse aktiviteter blev afbrudt af bussens dytten, et tegn på, at vi var klar til at tage af sted. Billetsælgeren råbte til gadesælgerne, at de skulle gå ud.


Vânzătorii ambulanți s-au împins unul pe altul ca să-și facă loc să se dea jos din autobuz. Unii au dat rest călătorilor. Alții au făcut încercări de ultima clipă să vândă ceva.

Gadesælgerne skubbede til hinanden for at komme ud af bussen. Nogle gav byttepenge tilbage til de rejsende. Andre forsøgte at sælge flere varer i sidste øjeblik.


Când autobuzul a părăsit stația, m-am uitat lung pe fereastră. M-am întrebat dacă mă voi întoarce vreodată în satul meu.

Da bussen kørte fra busstoppet, stirrede jeg ud ad vinduet. Jeg spekulerede på, om jeg mon nogensinde ville komme tilbage til min landsby igen.


Pe măsură ce am înaintat în călătorie, înăuntrul autobuzului a devenit foarte cald. Am închis ochii sperând să adorm.

Som rejsen skred frem, blev der meget varmt inde i bussen. Jeg lukkede øjnene og håbede på at kunne falde i søvn.


Dar mintea mea a deviat înapoi acasă. Va fi mama mea în siguranță? Vor aduce iepurii mei vreun ban? Își va aduce aminte fratele meu să ude răsadurile mele de copaci?

Men mine tanker vandrede hjem igen. Vil min mor være tryg? Kommer mine kaniner til at indbringe nogen penge? Vil min bror huske at vande mine nyudsprungne træer?


În drum, am învățat pe de rost numele locului unde unchiul meu locuia în marele oraș. Încă mai mormăiam când am adormit.

På vejen memorerede jeg navnet på det sted i den store by, hvor min onkel boede. Jeg mumlede det stadig, da jeg faldt i søvn.


Nouă ore mai târziu, m-am trezit în bubuiturile zgomotoase și strigătul pentru pasageri care sa meargă înapoi în satul meu. Am luat în grabă mica mea geanta și am sărit din autobuz.

Ni timer senere vågnede jeg op af høje brag og råb efter passagerer, som skulle tilbage til min landsby. Jeg greb min lille taske og hoppede ud af bussen.


Autobuzul pentru întoarcere se umplea foarte repede. În curând se va îndrepta spre est. Cel mai important lucru pentru mine acum, era să găsesc casa unchiului meu.

Returbussen blev hurtigt fyldt op. Snart ville den køre tilbage mod øst. Det vigtigste for mig nu var at begynde at lede efter min onkels hus.


Skrevet af: Lesley Koyi, Ursula Nafula
Illustreret af: Brian Wambi
Oversat af: Carmen Onuorah
Sprog: rumænsk
Niveau: Niveau 3
Kilde: The day I left home for the city fra African Storybook
Creative Commons licens
Dette værk er licenseret under en Creative Commons Navngivelse 4.0 International licens.
Valgmuligheder
Tilbage til fortællingerne Nedlagre PDF