Descargar PDF
Regresar a lista de cuentos

Erithuhulia ly’omunyabukyi La venganza del Pájaro Miel

Texto Zulu folktale

Ilustraciones Wiehan de Jager

Translated by Amos Mubunga Kambere

Lengua konzo

Nivel Nivel 4

Contar el cuento completo El audio no está disponible actualmente.


Lhuno lhwolhughano lhwa Ngende, Omunyabukyi, haima n’omulwana omweru iya Gingile. Kiro kiwuma Gingile abere inyanemuhigha, mwowa omulenge oweribirikira lya Ngede. Neryo obunu bwa Gingile bwamatsuka erisonia sonia, namatande erithogha akalengekania obusihe bw’obukyi. Mwimana nerihulikirira ndeke nerisamalira omwamuthi kuhika ahalhangirira enyonyi omwamisale yomwamuthi eyighulhu. “Chitik-chitik-chitik,” akanyonyi mukimba ikanemuyitsiadanga okwa mithahi yomwamuthi. “Chitik-Chitik-Chitik” mukimba ikanemuyitsiadanga okwamithahi nerilebya kati Gingile anamukakwama.

Esta es la historia de Ngede, el Pájaro Miel, y un jovencito avaro llamado Gingile. Un día, mientras Gingile estaba cazando, escuchó el canto de Ngede. A Gingile comenzó a hacérsele agua la boca al pensar en la miel. Se detuvo para escuchar con atención hasta encontrar al pájaro miel que estaba en las ramas del árbol justo encima de su cabeza. “Chitik-chitik-chitik,” cantó el pequeño pájaro mientras volaba de un árbol al árbol. “Chitik-chitik-chitik,” cantaba el Pájaro Miel, haciendo pausas de vez en cuando para asegurarse de que Gingile lo siguiera.


Habere halhaba kipindi ky’esaha, mubabya ibamabirihika okwamuthi munene owabakahulha mwe fig(omutini). Ngede mwawulhuka neriyawa omwamisale. Neryo amathahumulira okwa muthahe mughuma nerihoriahoria Gingile ngoyukabugha ati, “sibwabunu, as’eno lero, ibwa walindireki?” Gingile mwalhangira esyanzuki ahisi yomuthi, aliriryo mwakwama kyeriyisigha Ngede.

Después de media hora, llegaron a una higuera gigante. Ngede brincaba locamente entre las ramas. Luego, se posó en una rama e inclinó su cabeza hacia Gingile diciéndole, “¡Aquí está! ¡Ven ahora! ¿Por qué tardas tanto?” Gingile no podía ver ninguna abeja desde abajo del árbol, pero decidió confiar en Ngede.


Nikwa neryo Gingile mwahira erithumo liwe lyobuhighi lyahisi yomuthi, amasondia ebithi ebyomire angahemba omuliro. Omuliro abere abiriaka ndeke, mwimya omuthi muli owumire amahira wo ahakathi komuliro. Omuthi ono inyasibwe ngowakaletha omukyi munene anemwaka. Gingile mwasamba omwamuthi inyahambire omuthi womwameno okwalhuhande olhute kwamuliro.

Así que Gingile puso su lanza de caza en el suelo, juntó unas cuantas ramas secas e hizo una pequeña fogata. Cuando el fuego estaba alto, puso un palo largo y seco en medio del fuego. Esta madera era conocida por producir mucho humo. Luego, comenzó a trepar el árbol sujetando la parte no quemada del palo con sus dientes.


Neryo anemusamba amwowa eriruruma neribubutha ly’esyanzuki. Syabya isinemulhwa omwakyuna, ekyiri mwekyihembo kyesyanzuki. Gingile abere ahika ahali ekihembo ky’esyanzuki, mwingirya omuthi owalikwomukyi omwa kyuna ekiri mw’esyanzuki. Neryo esya nzuki syamahurumukayo ngebimira byomutsiha. Syamawulhuka sikasagha omukyi, kyonga syamasigha syalhumanga Gingile.

Dentro de poco tiempo escuchó el fuerte zumbido de unas abejas. Estaban entrando y saliendo de un agujero en el tronco del árbol – su colmena. Cuando Gingile llegó hasta la colmena, puso la parte quemada de la rama en el agujero. Las abejas salieron rápidamente del agujero muy enfadadas, picaron a Gingile y se alejaron volando del humo que tanto odiaban.


Esyanzuki syabere syabirihwamo, Gingile mwahira ebyalha byomwakyuna omuli olhwukyo lhw’esyanzuki. Ebyalha byamalhusyayo ekihembo ekikathonghonga mw’obukyi. Neryo amahira ekihembo kyomwasakira eyabya inyanahirire okwakitigho, neritsuka erichima omwamuthi.

Cuando las abejas ya no estaban, Gingile metió sus manos en la colmena y tomó el panal lleno de miel y larvas gordas. Luego, lo puso en su bolso y comenzó a bajar del árbol.


Iyo Ngede mwathwamo erisamalira ebyosi ebya Gingile aby’akakolha. Amalindirira ati mbwino Gingile anemwendimusighira ekihembo ekyobunyunyu bw’obukyi ngekihembo ekyewasingya habwerimusondolia erihika ahali obukyi. Ngede mwaseseruka omwamisale yomuthi erihika ahisi yomuthi. Okwamwiso, Ngede mwahika ahisi hakuhi n’omulhwana inyanemulinda elhuhembo lhwiwe, kutse ewasingya.

Ansiosamente Ngede observaba todo lo que Gingile hacía. Estaba esperando que dejara un pedazo grande del panal como muestra de agradecimiento. Ngede volaba de rama en rama, cada vez más cerca del suelo. Finalmente, Gingile bajó de la higuera y Ngede se posó en una roca cerca del joven a esperar su recompensa.


Ahonaho, Gingile mwalimya omuliro, amimya erithumo liwe neryo amatsuka olhungendo lhwerighenda eka, buthatsomana w’akanyonyi akamusondolhaya. Ngede mwabirikira nekyinigha ati, “viktor! Viktor!” neryo Gingile mwimana, amasamalira w’akanyonyi, neryo amaseka kutsibu. “Wanzire okw’abukyi, munywani wayi? haa! Mungakolha omwatsi wosi wingyowene, nesyanzuki syamandumanga, ibwa busananaki inakuha okwabukyi obusihire buthya?” Leka ngayighendere. W’akanyonyi Ngede mwatsuruma nerihithana! Ekyi mukitabya kisosekano kibuya, kwenene hali erithuhulia.

Pero Gingile apagó la fogata, tomó su lanza y empezó a caminar hacia su casa, ignorando completamente al Pájaro Miel. Ngede gritaba muy furiosamente, “¡Piii-trrr! ¡Piii-trrr!” Gingile se detuvo, miró al Pájaro Miel y comenzó a reírse fuerte. “¡Amiguito! ¿Quieres miel, ah? ¡Ja! Yo hice todo el trabajo para conseguirla y, además, quedé todo picado. ¿Por qué debería compartir esta dulce y rica miel contigo?” y se alejó. ¡Ngede estaba furioso! ¡Esta no era forma de agradecerle! Pero, se vengaría.


Kiro kighume ama’yenga manene abirilhaba, kandi Gingile mwowa olhusughundo lhwa Ngede olhukakanganaya lhuthi obukyi kandi bwabanikirre. Amibuka obunzwenzwe obwomwabukyi, neryo amakwama omulenge w’akanyonyi kandi. Amabya abirimuhikya okwa mwiso womusithu, Ngede mwahumulha omwa kathi akamahwa. “Ahh” amalengekania awobukyi neryo Gingile amahira w’okwakathi kamahwa. Neryo amakya omuliro kandi lhubalhuba, amatsuka erisamba omwakathi akalimwamahwa. Amahira omuthi wobukyi w’omwameno, neryo amasamba. Ngede w’akanyonyi amakwama kyikalha n’erithungerera.

Un día, después de varias semanas, Gingile escuchó el canto de Ngede nuevamente. Él recordó lo deliciosa que era esa miel y con entusiasmo siguió el canto del Pájaro Miel. Después de un largo viaje por el borde del bosque, Ngede se detuvo a descansar bajo una acacia de copa plana. “Ah,” pensó Gingile. “El panal de abejas debe estar en este árbol.” Entonces, rápidamente hizo su fogata y comenzó a trepar el árbol con la rama quemada entre sus dientes. Ngede se sentó y miró todo atentamente.


Gingile amasamba, kyonga amaghana eryowa eriruma ly’esyanzuki ngabulikiro. “Mbwino ekyuna ekyasirimu kirihali omwamuthi”, mwalengekania atya. Amathasyahethuka okwawundi musale. Omwanya werilhangira ekyihembo kyesyanzuki, mwayisangana meso okwa meso na w’Engwe. W’Engwe mwahithana akalangire Gingile akasamusumbugha omwathulho thwiwe. W’Engwe amaliba ameso, nerithanda obunu ndeke erikangania ameno awathwire pia pia pia.

Mientras trepaba, Gingile se preguntaba por qué no escuchaba el zumbido de las abejas. “Quizás, el panal está bien escondido en el árbol,” él pensó. Al llegar a la siguiente rama, se encontró con un leopardo. El leopardo estaba muy enojado porque Gingile lo despertó de su siesta. Lo miró de manera amenazadora y abrió su boca para mostrarle sus dientes grandes y filosos.


Neryo w’Engwe akinayiryatsira, Gingile mwayitsiada neryo athi akahamba omuthahi ebyalha byamataruka, nerisunukalha neryo amathoghera ahisi, erisina hekungudu, neribunika akakongulhu. Amaghenda akatsukuda lhubalhuba. Ekyomughisa mubuya, w’Engwe abya inyakine mwothulho mwathatsomana erimuharambia. Wakanyonyi Ngede mwayisima kwanamatathuhulia. Kandi na Gingile mwasoma.

Antes de que el leopardo pudiera atacar a Gingile, él bajó muy rápidamente del árbol. Tan rápidamente que no vio una rama y cayó dándose un batacazo en el suelo. Aunque se torció el tobillo, cojeó lo más rápido que pudo para poder escapar. Afortunadamente, el leopardo aún tenía mucho sueño, así que no lo persiguió. Ngede, el Pájaro Miel, se vengó. Y Gingile aprendió una valiosa lección.


Neryo abana ba Gingile bakabya bakowa omwatsi ono, bakasikaya Ngede nerimuha ekitsumbi. Obuthuku bakatheha obukyi bakalengaho erisighira ekiihembo ky’obunyunyu habw’omwembembethya w’obukyi!

Y así, cuando los hijos de Gingile escuchen la historia de Ngede, ellos lo respetarán. Cuando sea que les toque recolectar miel, se asegurarán de dejarles la parte más grande del panal de abejas a los Pájaros Miel.


Texto: Zulu folktale
Ilustraciones: Wiehan de Jager
Translated by: Amos Mubunga Kambere
Lengua: konzo
Nivel: Nivel 4
Fuente: The Honeyguide's revenge del African Storybook
Licencia Creative Commons
Esta obra está bajo una Creative Commons Atribución 3.0 Internacional.
Opciones
Regresar a lista de cuentos Descargar PDF