Download PDF
Back to stories list

Kwihorera kw’Inyoni y’ubuki Kwihorera kw'Inyoni y'ubuki La revanche de l'indicateur

Written by Zulu folktale

Illustrated by Wiehan de Jager

Translated by Patrick Munyurangabo

Language Kinyarwanda

Level Level 4

Narrate full story The audio for this story is currently not available.


Iyi ni inkuru ya Ngede, Inyoni y’ubuki, n’umuhungu muto wigisambo witwa Gingile. Umunsi umwe ubwo Gingile yari hanze ahiga yunvise uguhamara kwa Ngede. Umunwa wa Gingile watangiye kuzura amerwe kubw’igitekerezo cy’ubuki. Yarahagaze yunviriza yitonze, ashakisha kugeza ubwo yunvise injwi ry’inyoni mu amashami hejuru y’umutwe we. “Chitik-chitik-chitik,” akanyoni gato karavuga, ubwo kagurukaga mu igiti kacya mukindi. “Chitik-chitik-chitik,” karahamagara, gahagara rimwe na rimwe kugirango kamenye ko Gingile yagakurikiye.

Iyi ni inkuru ya Ngede, Inyoni y’ubuki, n’umuhungu muto wigisambo witwa Gingile. Umunsi umwe ubwo Gingile yari hanze ahiga yunvise uguhamara kwa Ngede. Umunwa wa Gingile watangiye kuzura amerwe kubw’igitekerezo cy’ubuki. Yarahagaze yunviriza yitonze, ashakisha kugeza ubwo yunvise injwi ry’inyoni mu amashami hejuru y’umutwe we. “Chitik-chitik-chitik,” akanyoni gato karavuga, ubwo kagurukaga mu igiti kacya mukindi. “Chitik-chitik-chitik,” karahamagara, gahagara rimwe na rimwe kugirango kamenye ko Gingile yagakurikiye.

Voici l’histoire de Ngede l’indicateur et d’un jeune homme avide nommé Gingile. Un jour, lorsqu’il chassait, Gingile entendit l’appel de Ngede. Gingile commença à saliver en pensant au miel. Il s’arrêta et écouta attentivement, fouillant jusqu’à ce qu’il trouve l’oiseau dans les branches au-dessus de sa tête. « Chitik-chitik-chitik, » chantait le petit oiseau, en volant d’un arbre à l’autre. « Chitik-chitik-chitik, » il lançait-t-il, s’arrêtant de temps en temps pour s’assurer que Gingile le suivait.


Nyuma y’igice k’isaaha, bageze ku igiti kinini. Ngede yasimbukaga mu amashami karakaye. Karangije gaturiza ku ishami rimwe, gahanga umutwe kuri Gingile nkaho kavugaga ngo, “ngiki! Ngwino nonaha! Niki ugitegereje?” Gingile ntiyabonaga inzuki habe nimwe ari munsi y’agiti, ariko yizeraga Ngede.

Nyuma y’igice k’isaaha, bageze ku igiti kinini. Ngede yasimbukaga mu amashami karakaye. Karangije gaturiza ku ishami rimwe, gahanga umutwe kuri Gingile nkaho kavugaga ngo, “ngiki! Ngwino nonaha! Niki ugitegereje?” Gingile ntiyabonaga inzuki habe nimwe ari munsi y’agiti, ariko yizeraga Ngede.

Après une heure et demie, ils atteignirent un figuier sauvage énorme. Ngede sautilla éperdument parmi les branches. Il s’installa ensuite sur une branche et inclina sa tête vers Gingile comme pour dire, « Le voici ! Viens vite ! Qu’est-ce qui te prend autant de temps ? » Gingile ne pouvait pas voir d’abeilles depuis le dessous de l’arbre, mais il avait confiance en Ngede.


Ubwo Gingile yashyize hasi icumu ryo guhiga munsi y’igiti, akusanya ibishara byumye acana umuriro muto. Umuriro urimo kwaka neza, yashyize inkoni ndende hagati mu umuriro. Iyi nkoni yarizwiho gukora umwotsi mwinshi iyo kiri gushya. Yatangiye kurira, afashe mu amenyo impera itari gushya.

Ubwo Gingile yashyize hasi icumu ryo guhiga munsi y’igiti, akusanya ibishara byumye acana umuriro muto. Umuriro urimo kwaka neza, yashyize inkoni ndende hagati mu umuriro. Iyi nkoni yarizwiho gukora umwotsi mwinshi iyo kiri gushya. Yatangiye kurira, afashe mu amenyo impera itari gushya.

Alors, Gingile déposa sa lance sous l’arbre, recueilli des brindilles séchées et alluma un petit feu. Une fois que le feu brûlait bien, il mit une longue branche au cœur du feu. Ce bois était connu pour la fumée qu’il créait quand il brûlait. Gingile commença à grimper, tenant entre ses dents le bout froid de la branche qui fumait.


Bidatinze yunva ukuduhira kw’inzuki zihuze. Zinjiraga zisohoka mu igitsinsi k’igiti - ikiva cyazo. Ubwo Gingile yageraga mu ikiva yajombye impera iriho umwotsi mu umwobo. Inzuki zirukankiye hanze, zirakaye. Zagurutse zihunga kuberako zitakunze umwotsi - ariko ntizagiye zitabanje kumudwinga.

Bidatinze yunva ukuduhira kw’inzuki zihuze. Zinjiraga zisohoka mu igitsinsi k’igiti - ikiva cyazo. Ubwo Gingile yageraga mu ikiva yajombye impera iriho umwotsi mu umwobo. Inzuki zirukankiye hanze, zirakaye. Zagurutse zihunga kuberako zitakunze umwotsi - ariko ntizagiye zitabanje kumudwinga.

Bientôt il pouvait entendre le bourdonnement bruyant des abeilles affairées. Elles rentraient et sortaient d’un creux dans le tronc d’arbre - leur ruche. Lorsque Gingile arriva à la ruche il mit le bout fumant de la branche dans le creux. Les abeilles sortirent, fâchées et méchantes. Elles s’envolèrent parce qu’elles n’aimaient pas la fumée - mais pas avant d’avoir piqué douloureusement Gingile !


Ubwo inzuki zari zagiye, Gingile yashyize ibiganza bye mu icyarire. Yasohoye ibishashara by’ubuki byuzuye intoki, binjera ubuki n’ibyana byinzuki. Yashyize ibishashara muri igifuka yatwaye ku urutuku, atangira kumanuka igiti.

Ubwo inzuki zari zagiye, Gingile yashyize ibiganza bye mu icyarire. Yasohoye ibishashara by’ubuki byuzuye intoki, binjera ubuki n’ibyana byinzuki. Yashyize ibishashara muri igifuka yatwaye ku urutuku, atangira kumanuka igiti.

Quand les abeilles furent sorties, Gingile enfonça ses mains dans le nid. Il sortit des poignées de rayons de miele d’abeilles desquelles s’écoulait du miel riche et des larves grasses et blanches. Il mit soigneusement le nid dans la besace qu’il portait sur son épaule et commença à descendre de l’arbre.


Ngede yarebye yishimye yishimye buri kimwe Gingile yakoraga. Yari itegereje ko ayisigira igishashara k’ishimwe. Ngede yagenze kuva mugiti ijya mu ikindi, yegera hasi y’igiti. Birangije Gingile yageze hasi y’igiti. Ngede yicaye ku urutare hafi yumuhungu itegereza igihembo cyayo.

Ngede yarebye yishimye yishimye buri kimwe Gingile yakoraga. Yari itegereje ko ayisigira igishashara k’ishimwe. Ngede yagenze kuva mugiti ijya mu ikindi, yegera hasi y’igiti. Birangije Gingile yageze hasi y’igiti. Ngede yicaye ku urutare hafi yumuhungu itegereza igihembo cyayo.

Ngede regardait avec impatience tout ce que Gingile faisait. Il attendait qu’il laisse un gros morceau de nid d’abeille comme signe de remerciement à l’indicateur. Ngede voltigeait de branche en branche, de plus en plus près du sol. Finalement, Gingile arriva au pied de l’arbre. Ngede se percha sur une roche près du garçon et attendit sa récompense.


Ariko, Gingile yazimije umuriro, aterura icumu rye atangira kujya imuhira, atitaye ku inyoni. Ngede ahamagara arakaye, “VIC-torr! VIC-torrr!” Gingile arahagara, ahanga amaso aka nyoni gato araseka cyane. “Urashaka ubuki, nshuti yange? Ha! Nakoze akazi kose, nadwinzwe. Ni iyihe mpanvu nasangira ubu buki mwiza nawe?” Arangije aragenda. Ngede yari arakaye cyane! Ibi sibya uko yagafashwe! Ariko yari kwihorera.

Ariko, Gingile yazimije umuriro, aterura icumu rye atangira kujya imuhira, atitaye ku inyoni. Ngede ahamagara arakaye, “VIC-torr! VIC-torrr!” Gingile arahagara, ahanga amaso aka nyoni gato araseka cyane. “Urashaka ubuki, nshuti yange? Ha! Nakoze akazi kose, nadwinzwe. Ni iyihe mpanvu nasangira ubu buki mwiza nawe?” Arangije aragenda. Ngede yari arakaye cyane! Ibi sibya uko yagafashwe! Ariko yari kwihorera.

Mais Gingile éteint le feu, ramassa sa lance et commença à rentrer chez lui, en ignorant l’oiseau. Ngede lança, fâché, « VIC-torr ! VIC-torr ! » Gingile s’arrêta, dévisagea le petit oiseau et éclata de rire. « Tu veux du miel, mon ami ? Ha ! Mais c’est moi qui ai fait tout le travail et qui me suit fait piquer. Pourquoi est-ce que je devrais partager ce miel avec toi ? » Et il parti. Ngede était furieux ! Ce n’était pas une façon de le traiter ! Mais il aurait sa revanche.


Umunsi umwe nyuma y’ibyumweru byinshi Gingile nanone yunvise uguhamagara kwa Ngede. Yibutse ububuki buryoshye, akurikira inyoni nanone. Nyuma yo kuyobora Gingile ku impera z’ishyamba, Ngede arahagara iraruhukira mu umunyinya (ugira amahwa). “Ahh,” Gingile aratekereza. “Igiva kigomba kuba kiri muri iki giti.” Byihuse yakoze umuriro muto, atangira kurira, n’igiti cy’umwotsi mu amenyo. Ngede arica arareba.

Umunsi umwe nyuma y’ibyumweru byinshi Gingile nanone yunvise uguhamagara kwa Ngede. Yibutse ububuki buryoshye, akurikira inyoni nanone. Nyuma yo kuyobora Gingile ku impera z’ishyamba, Ngede arahagara iraruhukira mu umunyinya (ugira amahwa). “Ahh,” Gingile aratekereza. “Igiva kigomba kuba kiri muri iki giti.” Byihuse yakoze umuriro muto, atangira kurira, n’igiti cy’umwotsi mu amenyo. Ngede arica arareba.

Un jour, plusieurs semaines plus tard, Gingile entendit de nouveau l’appel de Ngede. Il se souvint du miel délicieux et suivi avec impatience l’oiseau une fois de plus. Après avoir guidé Gingile à l’orée de la forêt, Ngede s’arrêta pour se reposer dans un acacia épineux. « Ahh, » pensa Gingile. « La ruche doit être dans cet arbre. » Il alluma rapidement son petit feu et commença à grimper, la branche fumante entre ses dents. Ngede s’assit etle regarda.


Gingile aurora, yibaza impanvu atunva uguduhira gusazwe. “Birashoboke ko ikiva kiri kure mu igiti,” yaribwiye. Yazamutse irindi shami. Ahuza amaso n’ingwe aho kubona ikiva! Ingwe yari irakaye cyane kubera gukangurwa. Yafunze amaso yayo, ifungura umunwa wayo yerekana amenyo yayo manini asongoye cyane.

Gingile aurora, yibaza impanvu atunva uguduhira gusazwe. “Birashoboke ko ikiva kiri kure mu igiti,” yaribwiye. Yazamutse irindi shami. Ahuza amaso n’ingwe aho kubona ikiva! Ingwe yari irakaye cyane kubera gukangurwa. Yafunze amaso yayo, ifungura umunwa wayo yerekana amenyo yayo manini asongoye cyane.

Gingile grimpa, se demandant pourquoi il n’entendait pas le bourdonnement habituel. « Peut-être que la ruche est très profonde dans l’arbre, » se dit-il. Il se hissa sur une autre branche. Mais au lieu de la ruche, il arriva face-à-face avec le visage d’un léopard ! Léopard était très fâchée que son sommeil ait été interrompu si brusquement. Ses yeux se plissèrent et elle ouvrit sa bouche pour révéler ses grandes dents pointues.


Mbere yuko Ingwe yagasharatuye Gingile, yamanutse igiti yihuta, ihusha ishami yikibita hasi avunika akagombambari. Agenda avumbagira yihuta bishoboka. Ku ubwamahirwe ye, Ingwe yari igifite ibitotsi ntiyamwirukankana. Ngede, akanyo k’ubuki, kari kihoreye. Na Gingile yize isomo rye.

Mbere yuko Ingwe yagasharatuye Gingile, yamanutse igiti yihuta, ihusha ishami yikibita hasi avunika akagombambari. Agenda avumbagira yihuta bishoboka. Ku ubwamahirwe ye, Ingwe yari igifite ibitotsi ntiyamwirukankana. Ngede, akanyo k’ubuki, kari kihoreye. Na Gingile yize isomo rye.

Avant que Léopard ne puisse s’en prendre à Gingile, ce dernier se précipita en bas de l’arbre. Dans son empressement, il manqua une branche et atterrit par terre avec un bruit sourd, se tordant la cheville. Heureusement pour lui, Léopard était encore trop endormie pour le poursuivre. Ngede, l’indicateur, eu sa revanche. Et Gingile retint sa leçon.


N’abana ba Gingile iyo bunvise inkuru ya Ngede baha icyubahiro akanyoni gato. Buri gihe basaruye ubuki, bibuka gusiga akanyoki k’ubuki igice kinini cy’igishashara!

N’abana ba Gingile iyo bunvise inkuru ya Ngede baha icyubahiro akanyoni gato. Buri gihe basaruye ubuki, bibuka gusiga akanyoki k’ubuki igice kinini cy’igishashara!

Ainsi, quand les enfants de Gingile entendent l’histoire de Ngede ils respectent le petit oiseau. Chaque fois qu’ils récoltent du miel, ils s’assurent de laisser la plus grande partie du rayon à l’indicateur !


Written by: Zulu folktale
Illustrated by: Wiehan de Jager
Translated by: Patrick Munyurangabo
Language: Kinyarwanda
Level 4
Source: The Honeyguide's revenge from African Storybook
Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 3.0 International License.
Options
Back to stories list Download PDF