Acesta este povestea lui Ngede, ghidul de miere, și un tânăr lacom numit Gingile. Într-o zi, când Gingile era la vânătoare a auzit ciripitul lui Ngede. Gura lui Gingile a început sa saliveze la gândul mierii. S-a oprit și a ascultat cu atenție, căutând până când a văzut pasărea pe ramurile de deasupra capului. “Cip-cip-cirip” ciripea ea, oprindu-se din când în când să fie sigură ca Gingile o urma.
Esta es la historia de Ngede, el Pájaro Miel, y un jovencito avaro llamado Gingile. Un día, mientras Gingile estaba cazando, escuchó el canto de Ngede. A Gingile comenzó a hacérsele agua la boca al pensar en la miel. Se detuvo para escuchar con atención hasta encontrar al pájaro miel que estaba en las ramas del árbol justo encima de su cabeza. “Chitik-chitik-chitik,” cantó el pequeño pájaro mientras volaba de un árbol al árbol. “Chitik-chitik-chitik,” cantaba el Pájaro Miel, haciendo pausas de vez en cuando para asegurarse de que Gingile lo siguiera.
După jumătate de oră, au ajuns la un imens smochin sălbatic. Ngede țopăia nebunește încolo și încoace printre ramuri. Apoi s-a aciuat pe o ramură și a mișcat capul spre Gingile ca și cum ar fi zis, “Aici e! Vino acum! De ce îți ia așa de mult timp?” Gingile nu putea să vadă nici o albină de sub copac, dar avea încredere în Ngede.
Después de media hora, llegaron a una higuera gigante. Ngede brincaba locamente entre las ramas. Luego, se posó en una rama e inclinó su cabeza hacia Gingile diciéndole, “¡Aquí está! ¡Ven ahora! ¿Por qué tardas tanto?” Gingile no podía ver ninguna abeja desde abajo del árbol, pero decidió confiar en Ngede.
Așadar, Gingile și-a lăsat jos sub copac săgeata lui de vânătoare, a adunat câteva crenguțe uscate și a făcut un foc mic. Când focul ardea bine, a pus un băț lung, uscat în inima focului. Lemnul acesta era mai ales cunoscut pentru a face fum mult când ardea. A început să se cațere, ținând între dinți capătul rece al bățului care fumega.
Así que Gingile puso su lanza de caza en el suelo, juntó unas cuantas ramas secas e hizo una pequeña fogata. Cuando el fuego estaba alto, puso un palo largo y seco en medio del fuego. Esta madera era conocida por producir mucho humo. Luego, comenzó a trepar el árbol sujetando la parte no quemada del palo con sus dientes.
La scurt timp, a putut să audă bâzâitul tare al albinelor ocupate.
Intrau și ieșeau dintr-o scorbură în trunchiul copacului - stupul. Când Gingile a ajuns la stup a împins capătul fumegând al bățului în scorbură. Albinele au ieșit grăbindu-se afară, furioase și pornite. Zburau de acolo pentru că nu le plăcea fumul - dar nu înainte să-i fi dat lui Gingile niște înțepături dureroase!
Dentro de poco tiempo escuchó el fuerte zumbido de unas abejas. Estaban entrando y saliendo de un agujero en el tronco del árbol – su colmena. Cuando Gingile llegó hasta la colmena, puso la parte quemada de la rama en el agujero. Las abejas salieron rápidamente del agujero muy enfadadas, picaron a Gingile y se alejaron volando del humo que tanto odiaban.
Când albinele au ieșit, Gingile și-a băgat mâinile in cuib. A scos câtiva pumni buni cu faguri grei, picurând cu miere bogată și hrană albă, plină de grăsime.
A pus fagurele cu atenție în traista pe care o căra pe umăr, și a început să se dea jos din copac.
Cuando las abejas ya no estaban, Gingile metió sus manos en la colmena y tomó el panal lleno de miel y larvas gordas. Luego, lo puso en su bolso y comenzó a bajar del árbol.
Ngede urmărea cu nesaț tot ce făcea Gingile. Aștepta ca el să lase o bucată grasă de fagure drept dar de mulțumire pentru Ghidul de miere. Ngede se strecură de la o creangă la alta, mai aproape și mai aproape de pământ. În final Gingile a ajuns la baza copacului. Ngede statea pe o piatră lângă băiat și își aștepta răsplata.
Ansiosamente Ngede observaba todo lo que Gingile hacía. Estaba esperando que dejara un pedazo grande del panal como muestra de agradecimiento. Ngede volaba de rama en rama, cada vez más cerca del suelo. Finalmente, Gingile bajó de la higuera y Ngede se posó en una roca cerca del joven a esperar su recompensa.
Dar, Gingile a stins focul, și-a luat săgeata și a pornit să meargă acasă, ignorând pasărea. Ngede l-a strigat cu furie, ” VIC-torr! VIC-torrr!” Gingile s-a oprit, s-a uitat la mica pasăre și a râs în hohote. “Vrei ceva miere, vrei, prietene? Ah! Dar eu am făcut toată treaba și eu am primit toate înțepăturile. De ce as împărți oricare din această plăcută miere cu tine?” Apoi s-a îndepărtat. Ngede era furios! Acesta nu era un mod de a-l trata! Dar avea să se răzbune.
Pero Gingile apagó la fogata, tomó su lanza y empezó a caminar hacia su casa, ignorando completamente al Pájaro Miel. Ngede gritaba muy furiosamente, “¡Piii-trrr! ¡Piii-trrr!” Gingile se detuvo, miró al Pájaro Miel y comenzó a reírse fuerte. “¡Amiguito! ¿Quieres miel, ah? ¡Ja! Yo hice todo el trabajo para conseguirla y, además, quedé todo picado. ¿Por qué debería compartir esta dulce y rica miel contigo?” y se alejó. ¡Ngede estaba furioso! ¡Esta no era forma de agradecerle! Pero, se vengaría.
Într-o zi, câteva săptămâni mai târziu, Gingile a auzit din nou chemarea la miere a lui Ngede. Îsi amintea de mierea delicioasă, și urmărea pasărea, din nou, cu nerabdare. După ce l-a atras pe Gingile de-a lungul marginii pădurii, Ngede s-a oprit să se odihnească într-un salcâm mare. “Ahh,” s-a gândit Gingile. “Roiul trebuie să fie in copacul ăsta.” A făcut repede focul lui mic și a început să se cațere, cu ramura fumegând între dinți. Ngede stătea și privea.
Un día, después de varias semanas, Gingile escuchó el canto de Ngede nuevamente. Él recordó lo deliciosa que era esa miel y con entusiasmo siguió el canto del Pájaro Miel. Después de un largo viaje por el borde del bosque, Ngede se detuvo a descansar bajo una acacia de copa plana. “Ah,” pensó Gingile. “El panal de abejas debe estar en este árbol.” Entonces, rápidamente hizo su fogata y comenzó a trepar el árbol con la rama quemada entre sus dientes. Ngede se sentó y miró todo atentamente.
Gingile se cățăra minunându-se de ce nu auzea bâzâitul obișnuit al albinelor. “Probabil roiul este adânc în copac,” gândea în sinea lui. S-a tras în sus pe o altă ramură. Dar în loc de roiul de albine, se uita fix în fața unui leopard! Leopardul era foarte furios pentru că somnul îi fusese întrerupt atât de mojicește. Și-a încruntat ochii, și-a deschis botul să-și arate dinții foarte mari și foarte ascuțiți.
Mientras trepaba, Gingile se preguntaba por qué no escuchaba el zumbido de las abejas. “Quizás, el panal está bien escondido en el árbol,” él pensó. Al llegar a la siguiente rama, se encontró con un leopardo. El leopardo estaba muy enojado porque Gingile lo despertó de su siesta. Lo miró de manera amenazadora y abrió su boca para mostrarle sus dientes grandes y filosos.
Înainte ca Leopardul să poată să-l lovească pe Gingile, el s-a zorit să se dea jos din copac. În graba lui a ratat o ramură și a aterizat cu o bufnitură puternică pe pământ răsucindu-și glezna. A schiopătat îndepărtându-se cât a putut de repede. Norocul lui că Leopardul era încă prea somnoros pentru a-l vâna. Ngede, Ghidul la miere, și-a dus la bun sfârșit răzbunarea. Și Gingile și-a învățat lecția.
Antes de que el leopardo pudiera atacar a Gingile, él bajó muy rápidamente del árbol. Tan rápidamente que no vio una rama y cayó dándose un batacazo en el suelo. Aunque se torció el tobillo, cojeó lo más rápido que pudo para poder escapar. Afortunadamente, el leopardo aún tenía mucho sueño, así que no lo persiguió. Ngede, el Pájaro Miel, se vengó. Y Gingile aprendió una valiosa lección.
Și astfel, când copiii lui Gingile aud povestea lui Ngede au respect pentru mica pasăre. Oricând adună miere, au grijă să lase partea cea mai mare a fagurelui pentru Ghidul la miere
Y así, cuando los hijos de Gingile escuchen la historia de Ngede, ellos lo respetarán. Cuando sea que les toque recolectar miel, se asegurarán de dejarles la parte más grande del panal de abejas a los Pájaros Miel.
