Aceasta este Khalai. Are șapte ani. Numele ei înseamnă “cea bună” in limba ei, Lubukusu.
This is Khalai.
She is seven years old.
Her name means ‘the
good one’ in her
language, Lubukusu.
Khalai se scoală și vorbește portocalului. ” Te rog portocalule, să crești mare și să ne dai multe portocale coapte.”
Khalai wakes up and
talks to the orange tree.
“Please orange tree,
grow big and give us
lots of ripe oranges.”
Khalai merge pe jos la școală. Pe drum vorbește ierbei. “Te rog iarbă, să înverzești și mai mult și să nu te usuci.”
Khalai walks to school.
On the way she talks to
the grass. “Please
grass, grow greener
and don’t dry up.”
Khalai trece pe lângă florile de câmp. “Florilor, vă rog să înfloriți mereu ca să vă pot pune în părul meu.”
Khalai passes wild
flowers. “Please
flowers, keep blooming
so I can put you in my
hair.”
La școală, Khalai vorbește copacului din mijlocul curții. ” Te rog copacule, să crești cu ramuri mari așa încât să putem citi la umbra ta.”
At school, Khalai talks
to the tree in the
middle of the
compound. “Please
tree, put out big
branches so we can
read under your shade.”
Khalai vorbește gardului viu din jurul școlii ei. “Te rog sā crești des și să oprești oamenii răi să vină înăuntru.”
Khalai talks to the
hedge around her school.
“Please grow strong
and stop bad people
from coming in.”
Când Khalai se întoarce acasă de la școală, se duce în vizită la portocal. “Sunt portocalele tale coapte deja? întreabă Khalai.
When Khalai returns
home from school, she
visits the orange tree.
“Are your oranges ripe
yet?” asks Khalai.
“Portocalele sunt inca verzi” suspină Khalai. ” Pe mâine, portocalule,” spune Khalai. “Poate atunci vei avea o portocalā coaptă pentru mine!”
“The oranges are still
green,” sighs Khalai.
“I will see you tomorrow
orange tree,” says
Khalai. “Perhaps then
you will have a ripe
orange for me!”
