The audio for this story is currently not available.
Acesta este povestea lui Ngede, ghidul de miere, și un tânăr lacom numit Gingile. Într-o zi, când Gingile era la vânătoare a auzit ciripitul lui Ngede. Gura lui Gingile a început sa saliveze la gândul mierii. S-a oprit și a ascultat cu atenție, căutând până când a văzut pasărea pe ramurile de deasupra capului. “Cip-cip-cirip” ciripea ea, oprindu-se din când în când să fie sigură ca Gingile o urma.
Dette er historien om Ngede, honninggøgen, og en grådig mand, der hed Gingile. En dag mens Gingile var på jagt, hørte han Ngedes kald. Gingiles tænder løb i vand ved tanken om honning. Han stoppede og lyttede, indtil han så fuglen i grenene over sit hoved. “Tjitik-tjitik-tjitik,” skrattede den lille fugl, mens han fløj videre til det næste træ, og det næste. “Tjitik-tjitik-tjitik,” kaldte han, mens han af og til stoppede for at sikre sig, at Gingile fulgte efter ham.
După jumătate de oră, au ajuns la un imens smochin sălbatic. Ngede țopăia nebunește încolo și încoace printre ramuri. Apoi s-a aciuat pe o ramură și a mișcat capul spre Gingile ca și cum ar fi zis, “Aici e! Vino acum! De ce îți ia așa de mult timp?” Gingile nu putea să vadă nici o albină de sub copac, dar avea încredere în Ngede.
Efter en halv time kom de til et stort, vildt figentræ. Ngede hoppede vildt omkring i grenene. Så faldt han til ro på en gren og lagde hovedet på skrå og så på Gingile som for at fortælle: “Her er det! Kom nu! Hvad venter du på?” Gingile kunne ikke se nogen bier, men han stolede på Ngede.
Așadar, Gingile și-a lăsat jos sub copac săgeata lui de vânătoare, a adunat câteva crenguțe uscate și a făcut un foc mic. Când focul ardea bine, a pus un băț lung, uscat în inima focului. Lemnul acesta era mai ales cunoscut pentru a face fum mult când ardea. A început să se cațere, ținând între dinți capătul rece al bățului care fumega.
Så Gingile lagde sit jagtspyd fra sig under træet, samlede nogle tørre kviste og lavede et lille bål. Da ilden brændte godt, lagde han en lang, tør pind ind i midten af bålet. Denne type træ var kendt for at lave masser af røg, når det brændte. Han begyndte at klatre, mens han holdt den kolde ende af den rygende pind fast mellem tænderne.
La scurt timp, a putut să audă bâzâitul tare al albinelor ocupate.
Intrau și ieșeau dintr-o scorbură în trunchiul copacului - stupul. Când Gingile a ajuns la stup a împins capătul fumegând al bățului în scorbură. Albinele au ieșit grăbindu-se afară, furioase și pornite. Zburau de acolo pentru că nu le plăcea fumul - dar nu înainte să-i fi dat lui Gingile niște înțepături dureroase!
Snart kunne han høre de travle biers høje summen. De fløj ind og ud af et hul i træstammen - deres bo. Da Gingile nåede op til boet, stak han den rygende ende af pinden ind i hullet. Bierne skyndte sig ud, sure og vrede. De fløj væk, fordi de ikke kunne lide røgen - men ikke før de havde givet Gingile nogle smertefulde stik!
Când albinele au ieșit, Gingile și-a băgat mâinile in cuib. A scos câtiva pumni buni cu faguri grei, picurând cu miere bogată și hrană albă, plină de grăsime.
A pus fagurele cu atenție în traista pe care o căra pe umăr, și a început să se dea jos din copac.
Da bierne var væk, stak Gingile sine hænder ind til boet. Han tog håndfulde af den tunge voks ud, de dryppede af blød honning og var fulde af fede, hvide larver. Han lagde forsigtigt voksen i sin taske, han havde over skulderen, og begyndte at klatre ned fra træet.
Ngede urmărea cu nesaț tot ce făcea Gingile. Aștepta ca el să lase o bucată grasă de fagure drept dar de mulțumire pentru Ghidul de miere. Ngede se strecură de la o creangă la alta, mai aproape și mai aproape de pământ. În final Gingile a ajuns la baza copacului. Ngede statea pe o piatră lângă băiat și își aștepta răsplata.
Ngede fulgte nøje med i alt, Gingile gjorde. Han forventede, at han skulle efterlade et stort stykke voks som tak til honninggøgen. Ngede fløj fra gren til gren, tættere og tættere på jorden. Endelig nåede Gingile til foden af træet. Ngede satte sig til rette på en sten nær drengen og ventede på sin belønning.
Dar, Gingile a stins focul, și-a luat săgeata și a pornit să meargă acasă, ignorând pasărea. Ngede l-a strigat cu furie, ” VIC-torr! VIC-torrr!” Gingile s-a oprit, s-a uitat la mica pasăre și a râs în hohote. “Vrei ceva miere, vrei, prietene? Ah! Dar eu am făcut toată treaba și eu am primit toate înțepăturile. De ce as împărți oricare din această plăcută miere cu tine?” Apoi s-a îndepărtat. Ngede era furios! Acesta nu era un mod de a-l trata! Dar avea să se răzbune.
Men Gingile slukkede ilden, samlede sit spyd op og begyndte at gå hjem, mens han ignorerede fuglen. Ngede kaldte vredt: “VIK-torr! VIK-torr!” Gingile stoppede, stirrede på den lille fugl og lo højt. “Vil du have noget honning, min ven? Ha! Men jeg gjorde alt arbejdet og fik alle stikkene. Hvorfor skulle jeg dele denne skønne honning med dig?” Så gik han sin vej. Ngede var rasende! Sådan skulle man ikke behandle ham! Men han skulle få sin hævn.
Într-o zi, câteva săptămâni mai târziu, Gingile a auzit din nou chemarea la miere a lui Ngede. Îsi amintea de mierea delicioasă, și urmărea pasărea, din nou, cu nerabdare. După ce l-a atras pe Gingile de-a lungul marginii pădurii, Ngede s-a oprit să se odihnească într-un salcâm mare. “Ahh,” s-a gândit Gingile. “Roiul trebuie să fie in copacul ăsta.” A făcut repede focul lui mic și a început să se cațere, cu ramura fumegând între dinți. Ngede stătea și privea.
Flere uger senere hørte Gingile igen Ngedes honningkald. Han huskede den lækre honning og fulgte ivrigt fuglen endnu engang. Efter at have ledt Gingile langs skovbrynet stoppede Ngede for at hvile sig i et stort paraplytræ. “Ah,” tænkte Gingile, “boet må være i dette træ.” Han tændte hurtigt sit lille bål og begyndte at klatre med den rygende gren mellem tænderne. Ngede sad og kiggede på.
Gingile se cățăra minunându-se de ce nu auzea bâzâitul obișnuit al albinelor. “Probabil roiul este adânc în copac,” gândea în sinea lui. S-a tras în sus pe o altă ramură. Dar în loc de roiul de albine, se uita fix în fața unui leopard! Leopardul era foarte furios pentru că somnul îi fusese întrerupt atât de mojicește. Și-a încruntat ochii, și-a deschis botul să-și arate dinții foarte mari și foarte ascuțiți.
Gingile klatrede og undrede sig over, hvorfor han ikke hørte den sædvanlige summen. “Måske er boet dybt inde i træet,” tænkte han. Han løftede sig op på en ny gren. Men i stedet for boet stirrede han ind i ansigtet på en leopard! Leopard blev meget vred over at få sin søvn forstyrret. Hun kneb øjnene sammen og åbnede munden og viste sine meget store og meget skarpe tænder.
Înainte ca Leopardul să poată să-l lovească pe Gingile, el s-a zorit să se dea jos din copac. În graba lui a ratat o ramură și a aterizat cu o bufnitură puternică pe pământ răsucindu-și glezna. A schiopătat îndepărtându-se cât a putut de repede. Norocul lui că Leopardul era încă prea somnoros pentru a-l vâna. Ngede, Ghidul la miere, și-a dus la bun sfârșit răzbunarea. Și Gingile și-a învățat lecția.
Før Leopard kunne springe på Gingile, skyndte han sig ned fra træet. I farten missede han en gren og landede med et tungt bump på jorden og vred om på sin ankel. Han humpede væk så hurtigt, han kunne. Heldigvis var Leopard stadig for søvnig til at jagte ham. Ngede, honninggøgen, havde fået sin hævn. And Gingile havde fået sig en lærestreg.
Și astfel, când copiii lui Gingile aud povestea lui Ngede au respect pentru mica pasăre. Oricând adună miere, au grijă să lase partea cea mai mare a fagurelui pentru Ghidul la miere
Når Gingiles børn hører historien om Ngede, får de respekt for den lille fugl. Når de samler honning, sørger de altid for at give det største stykke voks til honninggøgen!
