Sakima trăia cu părinții lui și cu sora lui în vârstă de patru ani. Locuiau pe pământul unui om bogat. Coliba lor acoperita cu paie era la capătul unui șir de copaci.
萨可满和他的父母，还有四岁的妹妹住在一起，他们住在一个富人的土地上，他们的茅草屋在一排大树的后面。
Când Sakima avea trei ani, s-a îmbolnăvit și a orbit. Sakima era un băiat talentat.
萨可满三岁的时候，生了一场大病，从此，萨可满就看不见了，其实萨可满是一个非常有天赋的孩子。
Sakima fācea multe lucruri pe care alți băieți de șase ani nu le făceau. De exemplu, el putea să stea cu membrii vârstnici ai satului și să discute treburi importante.
Părinții lui Sakima munceau în casa bogătașului. Plecau de acasa devreme, de dimineata si se întorceau seara târziu. Sakima rămânea cu sora lui cea mică.
萨可满的父母在富人的家里工作。他们每天早出晚归，萨可满就和妹妹呆在家里。
Lui Sakima îi plăcea să cânte cântece. Într-o zi mama lui l- a întrebat, “De unde înveți tu cântecele astea, Sakima?”
萨可满很喜欢唱歌。有一天，他的妈妈问他：“萨可满，你从哪儿学了这些歌？”
Sakima a răspuns, “Ele doar îmi vin în minte, mamă. Le aud și apoi cânt.”
萨可满回答说：“它们就这样出现在我的脑海里，我想到了这些歌，就把它们唱了出来。”
Lui Sakima îi plăcea să-i cânte sorei lui mai mici, mai ales, dacă ei îi era foame. Sora lui îl asculta cântând cântecul lui preferat. Ea se legăna pe tonul liniștitor.
“Sakima, poți să-l cânți iar și iar” se ruga sora lui de el. Sakima accepta și îl cânta din nou și din nou.
萨可满的妹妹经常求他：“再唱一次吧！”萨可满唱了一遍又一遍。
Într-o seară când părinții lui s-au întors acasă, erau foarte tăcuți. Sakima și-a dat seama că ceva era rău.
有一天晚上，萨可满的父母回到家以后一句话也不说。萨可满知道一定发生了什么不好的事情。
“Ce e în neregulă, mamă, tată?” a intrebat Sakima. Sakima a aflat că fiul bogătașului dispăruse. Omul era foarte trist si însingurat.
萨可满问爸爸妈妈发生了什么事，他这才知道，原来富人的儿子失踪了，富人孤单一人，很伤心。
“Pot să cânt pentru el. Ar putea să fie fericit din nou,” a spus Sakima părinților lui. Dar părinții nici nu au vrut să audă. “El este foarte bogat. Tu ești doar un băiat orb. Cântecul tău, crezi tu, că îl va ajuta?”
Chiar și așa, Sakima, nu s-a lăsat convins. Sora lui cea mică l-a susținut. Ea a spus, “Cântecele lui Sakima mă alină când sunt flămândă. Îl vor alina și pe bogătaș.”
但是萨可满没有放弃，他的妹妹也鼓励他。她说：“萨可满的歌声能赶走饥饿，他肯定也能安慰富人。”
A doua zi, Sakima i-a cerut sorei lui mici să-l călăuzească la casa bogătașului.
第二天，萨可满让他的妹妹带他去富人的房子。
A stat sub o fereastră mare și a început cântecul lui preferat. Câte un pic, capul bogătașului se ivea prin fereastra cea mare.
他站在一扇大窗户的下面，开始唱他最喜欢的歌。慢慢的，富人的脑袋从窗户里伸出来。
Lucrătorii au oprit ce făceau. Ei au ascultat cântecul frumos al lui Sakima. Dar un om a spus, “Nimeni nu a fost în stare să-l consoleze pe șef. Băiatul ăsta orb crede că el îl va consola?”
Sakima a terminat cântecul lui și s-a întors să plece. Dar bogătașul a alergat afară și a spus, “Te rog, cântă din nou.”
萨可满唱完了，准备离开。富人跑出来，说：“请再唱一遍吧！”
În acel moment, doi oameni au sosit cărând pe cineva pe o targă. Ei găsiseră pe fiul bogătașului, bătut și lăsat la marginea drumului.
就在那时，两个人抬着担架走来了，担架上是富人的儿子！他们发现这个人被打得面目全非，躺在路边。
Bogătașul era atât de fericit să-și vadă fiul din nou. El l-a răsplătit pe Sakima pentru că l-a consolat. El a luat pe fiul său și pe Sakima la spital pentru ca Sakima să poată să își recapete vederea.
